* În ultima vreme, tendinţa de a cenzura, specifică unor cu totul alte timpuri, începe să-şi iţească tot mai des colţii *
Frecvent citim despre idei de-ale politicienilor români, că tot trăim în ţara asta, care nu ştiu cum să-i mai pună la colţ pe jurnalişti, ei fiindu-le “inamicii publici numărul 1”. Când e vorba de România, de mult nu ne mai mirăm de nimic, dar putem ridica sprâncele când aflăm că funcţionează cenzura – ce-i drept mai rar – şi în ţări precum Statele Unite. Deşi democraţia au inventat-o vechii greci (demos=popor şi kratos=conducere, adică conducerea de către popor), multă lume crede că America e ţara în care “s-a născut democraţia”. Chiar dacă nu e aşa, e vorba de un stat care “dă lecţii” în domeniu multor ţări din lume şi unde, în Constituţie, există celebrul “First amendment”, în care se stipulează: “Congresul nu are voie să facă nicio lege pentru respectarea unei religii, sau interzicerea exercitării libere a acesteia; ori limitatea libertăţii de exprimare, sau a presei, a dreptului oamenilor de a se aduna paşnic, precum şi de a adresa petiţii guvernului”.
Cum legile au fost create, printre altele, şi pentru a fi încălcate, aşa se întâmplă, periodic, şi cu “Primul amendament”.
Ordin judecătoresc pentru … Twitter
Un judecător federal american a decis în această primăvară că Twitter trebuie să furnizeze informaţii despre persoanele aflate în contact cu WikiLeaks, aşa cum a ordonat administraţia Obama, relatează AFP. Judecătorul federal din Virginia (est) Theresa Carroll Buchanan a refuzat să anuleze ordinul administraţiei, pe care l-a validat în decembrie, pentru ca Twitter să furnizeze informaţii despre conturile unui parlamentar islandez, Birgitta Jonsdottir, ale unui cercetător american în informatică, Jacob Appelbaum, şi Rop Gonggrijp, un colaborator olandez al WikiLeaks.
Ea nu consideră fundamentată teama lor că "administraţia elaborează o cartă de contacte care încalcă libertatea de exprimare", garantată de Primul amendament al Constituţiei americane. "Tribunalul nu vede unde se încalcă Primul amendament", a apreciat Buchanan. "Cererea privind Twitter nu are ca scop să supravegheze sau să controleze conţinutul mesajelor sau numele celor care le urmăresc", a insistat ea."Nu este ultimul nostru cuvânt", a declarat pentru Aden Fine, a vocatul organizaţiei americane de apărare a libertăţilor civile care îi apără pe reclamaţi, referindu-se la intenţia sa de a se adresa unui alt judeător, al aceluiaşi tribunal, dar care să aibă autoritate asupra lui Buchanan.
Într-o închisoare americană li se interzice deţinuţilor să citească altceva decât Biblia
Ea nu consideră fundamentată teama lor că "administraţia elaborează o cartă de contacte care încalcă libertatea de exprimare", garantată de Primul amendament al Constituţiei americane. "Tribunalul nu vede unde se încalcă Primul amendament", a apreciat Buchanan. "Cererea privind Twitter nu are ca scop să supravegheze sau să controleze conţinutul mesajelor sau numele celor care le urmăresc", a insistat ea."Nu este ultimul nostru cuvânt", a declarat pentru Aden Fine, a vocatul organizaţiei americane de apărare a libertăţilor civile care îi apără pe reclamaţi, referindu-se la intenţia sa de a se adresa unui alt judeător, al aceluiaşi tribunal, dar care să aibă autoritate asupra lui Buchanan.
Într-o închisoare americană li se interzice deţinuţilor să citească altceva decât Biblia
Ministerul american al Justiţiei a început urmărirea penală împotriva unui şerif din Carolina de Sud, acuzat că interzice deţinuţilor dintr-o închisoare să citească altceva decât Biblia, informează AFP. Potrivit sesizării ministerului, depuse la un tribunal din Charleston (sud-est), biroul şerifului Wayne DeWitt refuză sistematic cererile deţinuţilor care vor să primească ziare, reviste şi chiar cursuri prin corespondenţă. Singura publicaţie permisă în centrul de detenţie din Berkeley este Biblia, se spune în sesizare.
Dacă scrierea sfântă este propusă gratuit deţinuţilor, celelalte religii n-au dreptul la acelaşi lucru: unui evreu şi unui musulman care au cerut Tora şi Coranul li s-a spus că trebuie să le primească de la familie sau prieteni. Potrivit sesizării, prietena unui musulman a vrut să procedeze aşa, dar Coranul n-a ajuns niciodată la destinatar. Ministerul Justiţiei arată că aceste practici încalcă flagrant primul amendament al Constituţiei, care garantează libertatea religiei.
Americanii l-au cenzurat pe Mark Twain
O editură din Statele Unite a lansat, pe 15 februarie a.c., prima ediţie cenzurată a celor mai populare romane scrise de Mark Twain, "Huckleberry Finn" şi "Aventurile lui Tom Sawyer", în care nu mai apar cuvinte considerate ofensatoare, precum "nigger" (negrotei), relatează presa internaţională. În ediţia îngrijită de Alan Gribben, specialist în opera lui Twain, "nigger" este înlocuit cu "slave" (sclav). La fel se întâmplă cu termenii consideraţi ofensatori pentru amerindieni, care vor fi înlocuiţi cu "indian". Gribben spune că termenii rasişti ar fi determinat multe şcoli americane să fie în situaţia de a întrerupe studierea operei lui Twain. Editura cu pricina a primit deja sute de plângeri referitoare la cenzurarea romanelor unuia dintre cei mai importanţi scriitori americani, potrivit BBC.
“Huckleberry Finn” este o carte anti-rasistă. Schimbarea limbajului va schimba forţa cărţii", consideră şeful Muzeului "Mark Twain" din Missouri, în timp ce un profesor de drept de la Harvard a declarat că încercarea de a şterge un cuvânt din cultura americană este "profund greşită".
“Huckleberry Finn” este o carte anti-rasistă. Schimbarea limbajului va schimba forţa cărţii", consideră şeful Muzeului "Mark Twain" din Missouri, în timp ce un profesor de drept de la Harvard a declarat că încercarea de a şterge un cuvânt din cultura americană este "profund greşită".
Ce cărţi au vrut americanii să interzică anul trecut
The American Library Association (ALA) a publicat lista primelor zece cărţi pe care americanii au încercat să le interzică anul trecut. Pe primul loc s-a clasat "And Tango Makes Three" de Justin Richardson şi Peter Parnell - povestea unui pui adoptat de doi pinguini imperiali, la Grădina Zoo din New York. Mai multe persoane au insistat ca această carte să fie scoasă din lista de lecturi a copiilor, blamând "homosexualitatea" celor doi pinguini.
Pe locul al doilea s-a clasat cartea "The Absolutely True Diary of a Part-Time Indian" de Sherman Alexie, un grup de părinţi din Missouri protestând faţă de volumul care include scene de masturbare.
Volumul lui Aldous Huxley - "Minunata lume nouă" - a ajuns pe locul al treilea în top. De altfel, cartea a fost scoasă din programa şcolară, în 1980, pentru că prezenta relaţiile sexuale promiscue ca fiind "ceva amuzant". "Minunata lume nouă" este singurul titlu clasic din această listă.
Pe de altă parte, în lista din 2009 au fost incluse titluri precum "De veghe în lanul de secară" de J. D. Sallinger şi "Să ucizi o pasăre cântătoare" de Harper Lee. Dar titlurile care au provocat cele mai multe necazuri, de data aceasta, au fost bestseller-urile "Jocurile foamei", de Suzanne Collins, şi saga "Amurg", de Stephenie Meyer.
The American Library Association (ALA) a publicat lista primelor zece cărţi pe care americanii au încercat să le interzică anul trecut. Pe primul loc s-a clasat "And Tango Makes Three" de Justin Richardson şi Peter Parnell - povestea unui pui adoptat de doi pinguini imperiali, la Grădina Zoo din New York. Mai multe persoane au insistat ca această carte să fie scoasă din lista de lecturi a copiilor, blamând "homosexualitatea" celor doi pinguini.
Pe locul al doilea s-a clasat cartea "The Absolutely True Diary of a Part-Time Indian" de Sherman Alexie, un grup de părinţi din Missouri protestând faţă de volumul care include scene de masturbare.
Volumul lui Aldous Huxley - "Minunata lume nouă" - a ajuns pe locul al treilea în top. De altfel, cartea a fost scoasă din programa şcolară, în 1980, pentru că prezenta relaţiile sexuale promiscue ca fiind "ceva amuzant". "Minunata lume nouă" este singurul titlu clasic din această listă.
Pe de altă parte, în lista din 2009 au fost incluse titluri precum "De veghe în lanul de secară" de J. D. Sallinger şi "Să ucizi o pasăre cântătoare" de Harper Lee. Dar titlurile care au provocat cele mai multe necazuri, de data aceasta, au fost bestseller-urile "Jocurile foamei", de Suzanne Collins, şi saga "Amurg", de Stephenie Meyer.
Cenzura americană scoate cuvantul "vagin" din reclame
Publicitarii nu mai au voie să folosească cuvântul "vagin" în SUA. Nici măcar în reclame la tampoane. După decenii în care limbajul publicitar pentru tampoane şi produse de igienă a fost învăluit de ceaţa eufemismelor. Când o companie publicitară a îndrăznit să încalce tabuul lingvistic şi a folosit cuvântul "vagin" într-un spot de promovare a tampoanelor, s-a trezit că televiziunile americane refuză să-l difuzeze. Două dintre reţelele americane de televiziune au respins spotul chiar şi după ce "vagin" a fost înlocuit "cu acolo jos", relatează “The Guardian”.
Film despre datoria SUA, cenzurat de televiziunile de peste Ocean
Un clip despre datoria imensă a Statelor Unite a fost cenzurat de televiziunile de peste Ocean. Acţiunea filmului se petrece în 2030 şi prezintă China drept o super-putere care controlează destinele americanilor. Filmul, produs de organizaţia “Cetăţeni Împotriva Risipei Guvernamentale”, a fost produs pentru a trage un semnal de alarmă asupra datoriei publice a Statelor Unite, scrie antena3.ro. Cu toate acestea, clipul publicitar a fost respins de către majoritatea posturilor de televiziune din Statele Unite pentru că ar fi prea controversat.
Videoclip cenzurat
Actorul Johnny Depp a regizat videoclipul piesei "Unloveable" a trupei britanice Babybird pornind de la nuvela "An Occurrence at Owl Creek Bridge", scrisă de Ambrose Bierce în 1890. Videoclipul îl arată la un moment dat pe Stephen Jones, solistul Babybird, spânzurat deasupra unei ape. Aceste imagini au fost considerate şocante de către posturile TV americane, care le-au "tăiat" din promo-ul videoclipului.
Reprezentanţii casei de discuri a trupei Babybird, Unison, şi-au exprimat poziţia pe pagina lor de YouTube: "Videoclipul a fost puţin prea intens pentru cei de la Yahoo's Standards, dar noi credem că această versiune redă cel mai bine ceea ce atât artistul, cât şi regizorul şi-au dorit să transmită".
Piesa "Unloveable" face parte din albumul "Ex-Maniac", lansat de Babybird în februarie 2010. Pe lânga regie, Johnny Depp a contribuit la realizarea piesei şi cântând la chitară.
SUA iau in considerare limitarea dreptului la libera exprimare
Absolut îngrijorător e faptul că Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Sonia Sotomayor, a spus, în cadrul unui discurs ţinut la Universitatea din Denver, că datorită cazului Wikileaks, Curtea va cântari Primul Amendament împotriva securităţii naţionale. "Un subiect tot apare din generaţie în generaţie: despre cât vom permite guvernului să restricţioneze dreptul la libera exprimare în favoarea securităţii naţionale," a spus Sotomayor, potrivit IntelHub. Potrivit lui Sotomayor, balanţa dintre securitatea naţională şi libera exprimare este "o luptă continuă în această societate, între nevoile de securitate şi drepturile primului amendament." Ca urmare a postării în iulie de către Wikileaks a peste 90.000 de documente, Pentagonul a considerat că acestea nu pun în primejdie siguranţa naţională sau integritatea trupelor. Totuşi, Administraţia Obama şi unii membri ai Congresului SUA au spus că postarea documentelor este o ameninţare directă la securitatea naţională. Obama a cerut Marii Britanii, Germaniei, Australiei şi altor aliaţi să ia în considerare acuzaţii împotriva fondatorului Wikileaks, Julian Assange.
Înaintea discursului acesteia, senatorul Charles Schumer şi senatorul Dianne Feinstein au spus că "Legea Liberei Circulaţii a Informaţiei" trebuie să fie modificată ca răspuns pentru cazul Wikileaks. Senatorii vor să modifice legea pentru ca Wikileaks şi organizaţiile asemănătoare să nu mai poată proteja identitatea surselor.
Kurt Wimmer, un avocat care reprezintă Asociaţia Presei din America, este de acord cu propunerea. "Este o distincţie între modul în care operează Wikileaks şi cum funcţionează agenţiile de presă, a spus acesta, menţionând că Wikileaks este mai degrabă "o cutie pentru scurgerile de informaţii" decât o sursă de ştiri legitimă.
Înaintea discursului acesteia, senatorul Charles Schumer şi senatorul Dianne Feinstein au spus că "Legea Liberei Circulaţii a Informaţiei" trebuie să fie modificată ca răspuns pentru cazul Wikileaks. Senatorii vor să modifice legea pentru ca Wikileaks şi organizaţiile asemănătoare să nu mai poată proteja identitatea surselor.
Kurt Wimmer, un avocat care reprezintă Asociaţia Presei din America, este de acord cu propunerea. "Este o distincţie între modul în care operează Wikileaks şi cum funcţionează agenţiile de presă, a spus acesta, menţionând că Wikileaks este mai degrabă "o cutie pentru scurgerile de informaţii" decât o sursă de ştiri legitimă.
“Presa trebuie să servească pe cei guvernaţi, şi nu guvernatorii”
În timp ce guvernul se pregăteşte să restricţioneze Primul Amendament sub umbrela securităţii, ar trebui să luăm în considerare cuvintele lui Hugo Black, considerat că a fost cel mai influent preşedinte al Curţii Supreme SUA în secolul 20, şi care a spus în cazul documentelor Pentagonului: "În primul amendament, fondatorii acestei ţări au acordat presei protecţia necesară pentru îndeplinirea rolului sau în democraţia noastră. Presa trebuie să servească pe cei guvernaţi, şi nu guvernatorii. Puterea guvernului de a cenzura a fost desfiinţată pentru ca presa să rămână pentru totdeauna libera de cenzura guvernului. Presa a fost protejată pentru a putea prezenta secretele guvernului şi a informa populaţia. Doar o presă liberă poate expune în mod efectiv minciuna din guvern. Iar o parte importantă a presei este de a preveni oricare parte a guvernului de a păcăli oamenii pentru a-i trimite în ţări străine ca să moară de boli şi gloanţe străine."
În timp ce guvernul se pregăteşte să restricţioneze Primul Amendament sub umbrela securităţii, ar trebui să luăm în considerare cuvintele lui Hugo Black, considerat că a fost cel mai influent preşedinte al Curţii Supreme SUA în secolul 20, şi care a spus în cazul documentelor Pentagonului: "În primul amendament, fondatorii acestei ţări au acordat presei protecţia necesară pentru îndeplinirea rolului sau în democraţia noastră. Presa trebuie să servească pe cei guvernaţi, şi nu guvernatorii. Puterea guvernului de a cenzura a fost desfiinţată pentru ca presa să rămână pentru totdeauna libera de cenzura guvernului. Presa a fost protejată pentru a putea prezenta secretele guvernului şi a informa populaţia. Doar o presă liberă poate expune în mod efectiv minciuna din guvern. Iar o parte importantă a presei este de a preveni oricare parte a guvernului de a păcăli oamenii pentru a-i trimite în ţări străine ca să moară de boli şi gloanţe străine."
