Secretul straniului templu de la Damanhur, păstrat decenii în şir

* La 30 de kilometri de oraşul italian Torino se află oraşul subteran Damanhur, „sediul“ comunităţii damanhuriene *

Locuitorii săi susţin că puternica lor bază socială, spirituală şi economică reprezintă un exemplu demn de urmat de către întreaga omenire. Ei au propria constituţie, propria monedă (credito) şi propria limbă, folosită în ritualuri. Idealul declarat al damanhurienilor îl constituie promovarea libertăţii de exprimare şi circulaţie a ideilor, încurajarea creativităţii şi „îmbunătăţirea sinelui“, văzute ca paşi pe calea evoluţiei superioare a speciei umane. Vastul complex de galerii şi domuri subpământene este cel mai mare din lume şi, până acum câţiva ani, nici unui intrus nu i-a fost permis accesul aici.

Totul a pornit de la o viziune

Grandioasa construcţie este opera unui fost agent de asigurări, inspirat de o viziune pe care o avusese în copilărie. Totul a început în anii '60, cand Oberto Airaudi avea zece ani, vârstă la care a început să-şi amintească toate viziunile pe care le avea cu ceea ce el pretinde a fi viaţa sa anterioară. În acea lume în care trăise vedea temple uimitoare şi o comunitate care trăia într-o existenţă idilică, în care toţi oamenii lucrau împreună pentru binele comun. Cu cât treceau anii, scrie dailymail.co.uk preluat de www.timpultau.ro, cu atât vroia tot mai mult să construiască templele măreţe din viziunea sa.
Oberto, cunoscut mai degrabă drept Falco, după ce şi-a întemeiat o carieră de succes ca agent de asigurări (strângând banii necesari), a început să caute locul perfect pentru grandioasa sa construcţie. În 1977, a ales un deal retras ale cărui stânci i s-au părut suficient de solide încât să susţină structurile pe care le avea în minte. A construit o casă pe acel deal şi s-a mutat acolo împreună cu câţiva prieteni care credeau în viziunile sale. Având la îndemână doar ciocane şi târnăcoape, în august 1978 au început săpăturile pentru a crea templul lui Damanhur, numit astfel după vechiul templu subteran egiptean, numele însemnând “Oraşul Luminii”.
Întrucât nu aveau permisiune să sape în acele locuri, de-a lungul timpului au împărtăşit secretul cu foarte puţini oameni. Au fost recrutaţi voluntari din întreaga lume, lucrând în ture de câte patru ore pe zi, timp de 16 ani, pentru a ridica grandioasa construcţie. N-au  avut la dispoziţie vreun plan sau schiţă, ci doar imaginile din mintea lui Falco. Oamenii din zonă au început să afle ce se întâmplă în acei munţi, însă au păstrat la rândul lor secretul.
Primii paşi ai unei lumi oculte
Scriptele întemeietorilor, citate de descopera.ro, păstrează în memoria lor începuturile straniei construcţii subterane: „Primul târnăcop a lovit stânca într-o noapte caldă de august. Era anul 1978: o stea strălucitoare a străbătut, încet, cerul, lăsând în urma ei un praf auriu, care s-a aşternut pe pământ. Era un semn bun, era momentul prielnic pentru a începe săpăturile în munte, către inima Pământului, pentru a construi un templu cum nu s-a mai construit de mii de ani. Trebuia să fie făcut cu mâinile şi voinţa oamenilor, şi nimeni nu trebuia să ştie de asta“.

Până în 1991, aproape toate cele nouă camere erau terminate, cu uluitoare picturi pe pereţi, mozaicuri, statui, coloane şi cupole poleite cu aur, uşi secrete şi coridoare întortocheate. Zvonurile despre această secretă comunitate şi, mai ales, despre construcţiile lor deveniseră din ce în ce mai dese. Când poliţia a făcut prima cercetare în zonă, nu a putut găsi nimic şi niciunul dintre săteni nu a fost convins să divulge secretul. A doua oară poliţia a cerut comunităţii să arate templele sau vor dinamita toată zona de dealuri. Neavând altă soluţie, Falco a deschis porţile templului. Când poliţia a văzut capodoperele ascunse în acei munţi, i-a lăsat să termine finisarea acestora, dar le-a interzis să mai construiască alte camere.
Povestea umanităţii, underground
Comparat cu legendarul oraş al Atlantidei, Damanhur a fost considerat şi a opta minune a lumii. Templele subterane, nouă la număr, înălţate pe cinci nivele, sunt de o opulenţă care îţi taie respiraţia. Construite în forma unei cărţi tri-dimensionale, spunând povestea umanităţii, sunt legate între ele de sute de kilometri de tunele, toată construcţia ocupând 90.000 de metri pătraţi (pentru a încerca o comparaţie, Big Ben are 4500 de metri pătraţi). "Aceste temple au menirea să reamintească oamenilor că suntem capabili de mult mai multe decât ne închipuim şi că în fiecare dintre noi sălăşluiesc comori ascunse. Trebuie doar să ştim cum să ajungem la ele" spune Falco, întemeietorul lor.
Însă uluitoarele temple nu sunt singura realizare a sa. În decurs de aproape 20 de ani a reuşit să-şi creeze propria comunitate. Astăzi, cei din Damanhur au propria universitate, şcoli, supermarket-uri cu alimente organice, plantaţii de viţă de vie, ferme, patiserii şi case ecologice. Nu venerează vreun lider spiritual, însă templele sunt locuri de meditaţie în grup. S-au deschis filiale în întreaga Italie şi au din ce în ce mai mulţi adepţi.
Simbolistică bogată

Pretutindeni, în temple regăseşti simboluri ce evocă dualitatea existenţei – bărbat-femeie, bine-rău, Soare-Luna. Podelele sunt decorate cu mozaicuri, iar pereţii cu figuri în mărime naturală, reprezentate dansând şi luptându-se. Toate acestea au fost lucrate exclusiv cu mâna, aşa cum au cerut întemeietorii. Fiecare încăpere simbolizează un aspect al existenţei: sala metalelor, unde viciul şi virtutea duc o luptă fără sfârşit, sala pământului, cu uşile sale solară şi selenară, sala oglinzilor şi sala apei, unde pereţii sunt decoraţi cu texte iniţiatice, scrise în limba secretă a comunităţii.
Şerpii aurii care traversează pereţii simbolizează „liniile“ ce străbat Pământul ca un uriaş sistem nervos – idee preluată din teoria meridianelor corpului uman, folosită în acupunctură. „Această comunitate crede în frumuseţea interacţionării creative – ne ocrotim şi ne modelăm reciproc, asemenea pietrelor dintr-un râu“ – spun damanhurienii. Exprimarea convingerilor prin artă cântăreşte la fel de mult ca şi credinţa însăşi.
Călătoriile astrale, la ordinea zilei

La Damanhur, femeile şi bărbaţii sunt parteneri egali şi îşi unesc forţele completându-se reciproc. Damanhurienii au un mod specific în care „se luptă cu forţele malefice“: călătoriile astrale. Nu numai că există cursuri de felul acesta la Universitatea Damanhur, dar există şi o încăpere specială rezervată călătoriilor în timp şi spaţiu. „Am fost în Egiptul antic şi am vorbit cu faraonul – i-am spus să construiască o piramidă la Dendera“, povesteste cu nonsalanta o femeie, citată în traducerea făcută de descopera.ro.

Persoana care deţine cele mai multe dintre secretele comunităţii daman­hu­riene este Oberto Airaudi, fondatorul Damanhurului, pentru care călătoriile astrale au devenit deja rutină. „Răul este în noi şi el trebuie îndepărtat; din ferici­re, stă în puterea noastră s-o facem. Dacă ne vom folosi în mod raţional libertatea, inclusiv pe aceea de a alege, vom evolua spiritual şi, o dată cu noi, o dată cu fiecare individ în parte, şi umanitatea va evolua spiritual“ – spune el.

Poveştile oamenilor care au renunţat la stilul propriu de viaţă şi au venit la Damanhur pentru a duce aici o existenţă spirituală, în comuniune cu natura şi cu legile ei, sunt captivante. Sunt oameni care au vândut tot şi au venit la Damanhur de departe, în speranţa unui nou început. Unii au rămas, alţii s-au întors după o vreme la viaţă „normală“ – cu toţii, însă, au avut parte de o aventură unică.