* În vremuri în
care omul a păşit de mult pe lună şi în care trimitem sateliţi în spaţiu, pe
Terra supravieţuiesc peste o sută de triburi, mai mult sau mai puţin sălbatice
*
Ascuns şi izolat în
jungla amazoniană, tribul Nukak-MakÝ trăieşte în secolul al-XXI-lea o viaţă cu
nimic mai avansată decât în Epoca de Piatră, relata presa americană, cu câţiva
ani în urmă. Pentru a se hrăni, membrii acestui
trib ucid cu sarbacanele maimuţe, diversificându-şi meniul cu rădăcini şi
fructe.
Deşi de sute de ani nimic nu s-a schimbat
pentru aceşti oameni, în 2006, în mod misterios, un grup de 80 de Nukak-MakÝ a
rătăcit prin junglă, pe jumătate dezbrăcaţi, cu copii şi maimuţe după ei,
declarând că sunt gata să intre în lumea modernă. Deşi nu se ştie sigur de ce
aceşti vânători nomazi au decis - după sute de ani - să părăsească jungla, este
o certitudine că experienţa lor de viaţă este nulă în faţa lumii moderne în
care doresc să intre. De exemplu, scria “Ziua”, cei din tribul Nukak nu au
auzit în viaţa lor de bani, nu cunosc deloc acest concept, nu ştiu ce înseamnă
şi ce presupune proprietatea, rolul unui guvern şi nici măcar nu ştiu că ei
trăiesc într-o ţară denumită Columbia. Pentru că nu au acte de identitate
eliberate de autorităţi, pentru birocraţii columbieni ei nu există.
Goniţi de
"nukak-ii verzi"
Drumul celor care
au părăsit jungla nu a fost uşor, ei fiind nevoiţi să parcurgă pe jos peste 320
de kilometri de junglă amazoniană. Au ajuns în oraş
malnutriţi şi extenuaţi, fiind buimăciţi de "jungla de beton" peste
care au dat, de maşini şi şosele. La rândul lor, orăşenii au fost stupefiaţi
să-i vadă pe aceşti "sălbatici". Nukak nu au putut să dea detalii din
ce cauză au părăsit jungla. Ei au putut spune doar că "nukak-ii
verzi" (care ar putea fi luptătorii de guerillă îmbrăcaţi în camuflaj)
le-au spus să plece. Oficialii columbieni s-au întrebat dacă nu cumva cei care
i-au gonit pe Nukak sunt crescătorii de coca, sau dacă nu cumva au fost
izgoniţi chiar de un rival din propriul lor trib. În orice caz, aceştia sunt
paşnici şi nu ar fi în stare să facă faţă unor conflicte, iar statul este
obligat să-i ajute sau să-i sprijine dacă vor să se întoarcă acasă. Totuşi,
oficialii nu au dreptul să-i trimită de unde au venit, astfel încât le-au dat
mâncare şi haine, ajutându-i să se stabilească în pădurea Aguabonita din
apropierea oraşului San Josè.
Ajutoare ce înrăutăţesc situaţia
Donaţiile pe care le primesc, deşi le
uşurează membrilor tribului Nukak viaţa, nu îi ajută, pentru că le conferă un
sentiment de "dependenţă" şi nu vor învăţa niciodată cum să se
descurce singuri. Asta nu i-a împiedicat să fie extaziaţi văzând că nişte
străini vin pur şi simplu şi le aduc mâncare zilnic, fără să le ceară nimic în
schimb. Ei au povestit chiar că cel mai mult le plac "oalele, pantalonii,
pantofii şi şepcile", fiind entuziasmaţi în faţa făinii, uleiului,
zahărului şi orezului. Totuşi, bărbaţii tribului încă se mai duc în junglă
pentru a căuta maimuţe, care pentru ei sunt o delicatesă culinară, iar femeile
nu au renunţat să împletească din frunze de palmieri coşuri şi hamace. În
cadrul unei întâlniri cu oficialii Guvernului, cei din tribul Nukak nu au cerut
mult: ei voiau doar un pământ pe care să-l cultive, de preferat aproape de un
oraş, şi să nu aibă în preajma lor oameni înarmaţi şi nici plantaţii de coca.
Toată lumea a fost de acord că aceşti Nukak
nu trebuie să aibă aceeaşi soartă cu un alt grup din acelaşi trib, care a ieşit
din junglă în 2003. Aceia s-au stabilit într-o zonă numită Barrancön, aşteptând
şi acum ca zi de zi să primească mâncare din partea autorităţilor. Nu au acte,
nu muncesc, nu au învăţat spaniola şi nici nu le trece prin cap să se întoarcă
în junglă.
Trib de
indigeni fotografiat în Brazilia
Războinici ce
aparţin unui trib indian din Brazilia ce nu avusese contact anterior cu restul
civilizaţiei umane au fost fotografiaţi în partea de vest a junglei amazoniene,
la graniţa cu Peru, a anunţat Fundatia Naţională Indiană (Funai), citată de FoxNews.com
în primăvara anului 2008. Indienii au fost observaţi în
Aria de protecţie situată de-a lungul fluviului Envira, în statul Acre.
Funai a anunţat că a fotografiat războinici "puternici şi sănătoşi",
şase colibe (denumite malocas) şi o bucată de pământ ce pare că este folosită
drept plantaţie. Fundaţia a declarat însă că nu ştie cărui trib îi aparţin
războinicii fotografiaţi, având în vedere că, în regiune, ar exista patru
triburi izolate distincte.
Imaginile luate dintr-un avion de mici dimensiuni, ce a survolat zona, înfăţişează războinicii ţinând în mână arcuri şi suliţe, îndreptate spre cer. Potrivit Funai, imaginile au fost făcute în timpul mai multor zboruri. Agenţia braziliană a anunţat că a descoperit "triburi necontactate până în acest moment" - grupuri indigene despre care se crede că nu au avut contact cu alţi oameni - şi că încearcă să le protejeze de posibile boli.
Imaginile luate dintr-un avion de mici dimensiuni, ce a survolat zona, înfăţişează războinicii ţinând în mână arcuri şi suliţe, îndreptate spre cer. Potrivit Funai, imaginile au fost făcute în timpul mai multor zboruri. Agenţia braziliană a anunţat că a descoperit "triburi necontactate până în acest moment" - grupuri indigene despre care se crede că nu au avut contact cu alţi oameni - şi că încearcă să le protejeze de posibile boli.
Peste 100
de triburi izolate în întreaga lume
Grupul Survival International a precizat că
în lume există peste 100 de triburi care n-au intrat în contact cu civilizaţia.
Jumătate dintre ele trăiesc în jungla amazoniană din Peru şi Brazilia.
"Toate triburile sunt în mare pericol de a fi îndepărtate de pe
pământurile lor, de a fi ucise sau decimate de noi boli", a afirmat grupul
care militează pentru drepturile populaţiilor indigene. "Aceste imagini
sunt dovezi în plus că triburi necontactate de oameni există cu adevărat. Lumea
trebuie să fie conştientă de acest lucru şi să se asigure că teritoriul lor
este protejat conform legii internaţionale. În caz contrar, ei vor fi
exterminaţi în scurtă vreme", susţine Survival International. Ulterior,
s-a aflat că tribul
monitorizat aerian se afla în realitate în atenţia guvernelor brazilian şi
peruan încă de acum 20 de ani, fiind doar un grup sălbatic necontactat.
Sălbaticii
peruani, ameninţaţi de civilizaţie
Tot mai multe triburi sălbatice, aflate la graniţa dintre Peru şi Brazilia,
sunt nevoite să îşi găsească noi teritorii în care să supravieţuiască, datorită
defrişărilor masive şi a companiilor care caută petrol şi gaze naturale în
mijlocul pădurii amazoniene, anunţă Reuters. Ziariştii
peruani au intervievat o tânără de circa 20 de ani, Delia Pacaya, o membră a
unui asemenea trib, care s-a văzut nevoită să trăiască la mica ferma din
rezervaţia Murunahua, în apropierea regiunii Ucayali. „În pădure au apărut
foarte mulţi tăietori de lemne, iar oamenii se tem de ei. Mulţi sunt extrem de
violenţi şi acţionează fără ştirea poliţiei”, declara Pacaya în limba
tradiţională Chitonawa.
Datorită ameninţărilor, scrie descopera.ro, membrii triburilor au acceptat să îşi schimbe modul de viaţă şi să trăiască în centrele urbane peruane, dar tot mai mulţi cad pradă bolilor la care nu au imunitate, subliniază experţii. Istoria recentă ne arată că orice contact al triburilor sălbatice cu străinii a avut efecte dezastruoase. Peste jumătate din triburile din rezervaţia Murunahua au dispărut din cauza febrei sau a altor boli care i-au afectat pe indienii nativi.
Datorită ameninţărilor, scrie descopera.ro, membrii triburilor au acceptat să îşi schimbe modul de viaţă şi să trăiască în centrele urbane peruane, dar tot mai mulţi cad pradă bolilor la care nu au imunitate, subliniază experţii. Istoria recentă ne arată că orice contact al triburilor sălbatice cu străinii a avut efecte dezastruoase. Peste jumătate din triburile din rezervaţia Murunahua au dispărut din cauza febrei sau a altor boli care i-au afectat pe indienii nativi.