Soluţii pentru ieşirea din criză, gândite de guvernanţii europeni

Banii, scumpi la vedere chiar si in tarile dezvoltate ale Europei

* Măsurile de austeritate sunt nuanţate, funcţie de specificul fiecărei ţări *

Ştim totul despre măsurile de austeritate cu care ne confruntăm în propria ţară, dar mai puţin despre “tehnicile de luptă” cu criza adoptate din cei ce trăiesc în ţări mai dezvoltate. Deja, notează Agerpres, potrivit estimărilor realizate de Institutul vienez de studii economice comparate (WIIW), statele din Europa Centrală şi de Est au pierdut din cauza crizei economice zece ani de dezvoltare.

Contextul fiind mai mult decât sumbru, încă de la finele lunii mai a anului trecut, ministrul italian al Economiei, Giulio Tremonti, a precizat în faţa Consiliului de miniştri că trebuie să economisească 25 de miliarde de Euro până în 2011 – 2012, pentru a reduce deficitul cu 2,7%, informează Il Sole 24 ore. Punctul de plecare al măsurilor de economisire prevede o scădere a salariilor directorilor şi managerilor din instituţiile de stat cu 10%, vizate fiind şi veniturile parlamentarilor. O altă măsură anticriză planificată prevede închiderea transferurilor de stat pentru autorităţile locale (4 miliarde de euro în doi ani, defalcate pe regiuni, provincii şi municipii), dar şi restricţii pentru pensionările anticipate, măsură menită să asigure economii de 1,5 miliarde pe an. În paralel, se are în vedere consolidarea stimulentelor pentru productivitatea forţei de muncă.
Cotidianul italian La Stampa a anunţat, la rândul său, că parlamentarii italieni nu mai au voie să se pensioneze anticipat, iar măsura este menită să intre în vigoare de la 31 iulie, pentru a face economii. Gianfranco Fini si Renato Schifani, preşedinţii celor două camere ale Parlamentului italian, sunt de acord cu reducerea cheltuielilor şi au subliniat importanţa faptului că este responsabilitatea politicienilor să fie ei primii care dau un exemplu pozitiv.
Măsuri dure în Spania şi Portugalia

De-acum un an, speriate de sindromul elen, cele două ţări au luat măsuri pentru a evita o criză similară cu cea din Grecia. Spania a pornit de la un deficit de 10% din PIB, pe care speră să-l reducă la jumătate până-n 2012, aplicând programul de austeritate. Printre măsurile luate de iberici, ce se confruntau cu o rată a şomajului de peste 19%, figurează reducerea cu 5% a salariilor funcţionarilor şi cu 15% în cazul demnitarilor. Atât salariile cât şi pensiile vor îngheţa în 2011, an în care va fi suspendat şi ajutorul de 2.500 de euro, primit de fiecare familie la naşterea unui copil. Premierul Zapatero mizează astfel pe o economie de 15 miliarde de euro. Tot el intenţionează să majoreze şi impozitele aplicate persoanelor cele mai bogate din ţară.

Portugalia, care înregistrează şi ea un deficit de peste 8%, a dat undă verde programului de austeritate. Planul se bazează în principal pe reducerea cheltuielilor publice, relansarea privatizărilor, îngheţarea salariilor funcţionarilor, plafonarea ajutoarelor sociale şi impozitarea cu 45% a veniturilor mai mari de 150.000 de euro pe an.   

Reduceri severe de personal

În vremuri atât de tulburi, Comisia Europeană a propus înăsprirea controlului proiectelor de buget ale ţărilor membre. Pentru a nu fi prinşi pe “picior greşit” - inspiraţi de noul guvern de la Budapesta care s-a rarefiat drastic (până la opt miniştri) - câştigătorii alegerilor din Slovacia au apelat la o manevră asemănătoare. Astfel, ei au optat pentru micşorarea numărului de cabinete de la 16 la 14, prin comasarea unor ministere. Mai mult, executivul de la Bratislava a anunţat închiderea unor oficii guvernamentale din teritoriu, precum şi reduceri severe de personal.

Inventivitate maximă la bulgari

Bulgaria este supusă din 1997, când a intrat în încetare de plăţi, unui regim de consiliu monetar, care presupune fixarea monedei naţionale la euro la un curs de 1,9558 leva/euro şi interzice, în principiu, deficitele bugetare. Printre cele 60 de măsuri convenite cu sindicatele şi patronatele (ce ar trebui să asigure venituri suplimentare şi economii de 810 milioane euro) figurează majorarea ratei de absorbţie a fondurilor europene, vânzarea de certificate de emisii de CO2 şi a participaţiilor minoritare deţinute de stat la o centrală termică şi la societăţile de distribuţie de energie, dar şi a 13.000 de hectare de teren agricol deţinute de stat.

Pe partea de politică fiscală, scrie www.wall-street.ro, guvernul bulgar a decis să majoreze impozitele pentru firmele de asigurări şi să taxeze câştigurile la jocurile de noroc. De asemenea, Bulgaria va introduce un impozit pentru lux, pentru bunurile imobiliare a caror valoare depăşeşte 150.000 euro şi pentru maşinile de peste 35.000 euro. Tot Bulgaria a anunţat că va închide 20% din ambasadele din străinătate, precum şi că vor scoate la licitaţie limuzinele vechi ale Parlamentului bulgar, din cauza costurilor prea mari de întreţinere. O măsură ce le-a căzut greu vecinilor de la sud de Dunăre a fost scumpirea a energiei termice si a apei calde.

Măsuri fără precedent în Marea Britanie

Guvernul din Albion a decis să scadă cheltuielile bugetare, să crească taxele şi impozitele, inclusiv TVA, şi să taxeze suplimentar băncile. "Acest buget plăteşte pentru trecut şi plănuieşte viitorul," a declarat ministrul britanic de finanţe, George Osborne, înaintea prezentării celor mai drastice măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, din ultimii 30 ani, în Marea Britanie. "Acest buget răsplăteşte munca şi-i protejează pe cei vulnerabili. Da, sunt măsuri severe, dar drepte. Este nevoie de acest buget, pentru a reduce datoriile ţării noastre şi pentru a reda încrederea în economia britanică" mai spune George Osborne, citat de romania-actualitati.ro

În Anglia, începând cu ianuarie 2011, TVA-ul a crescut la 20%, creştere ce aduce guvernului 13 miliarde lire anual. Salariile angajaţilor din sectorul public vor fi îngheţate timp de doi ani, alocaţia pentru copii, timp de trei ani, iar condiţiile acordării de ajutor şi locuinţe sociale vor fi înăsprite. Există şi măsuri guvernamentale de protecţie socială, precum scutirea a 800.000 britanici de la plata taxei pe venit, renunţarea la creşterea contribuţiilor la asigurările sociale şi sprijin pentru companiile mici, din regiunile sărace.

Reacţia Germaniei la criză

Guvernul german are de gând să reducă cheltuielile bugetare cu 10 miliarde de euro pe an până în 2016, pentru a da un exemplu şi celorlaltor state din zona euro şi a respecta prevederile constituţionale referitoare la deficitul bugetar. Financial Times susţine că aceste reduceri ar putea fi atinse atât prin majorarea taxelor cât şi prin reducerea cheltuielilor. Guvernul de la Berlin va reduce subvenţiile acordate landurilor şi va elimina scutirea de la plata taxelor şi a alocaţiilor.
Măsuri anticriză în Ţara Cantoanelor

Elveţia intenţionează să aplice un set de 80 de măsuri prin care să reducă cheltuielile Statului în economie. Vor restructura reţeaua diplomatică, se menţionează pe "Dan Popa's weblog", vor mai tăia din cheltuielile administrative în domeniul social, vor externaliza Serviciul de metrologie şi Institutul de drept comparat, vor renunţa chiar şi la unele abonamente de presă, vor vinde reţeaua de fibră optică din segmentul telecom (“care va aduce venituri foarte bune la Buget”, notează finanţiştii elveţieni), vor “împinge” cu 15 ani termenul maxim de aplicare al Legii egalităţii persoanelor cu handicap (care presupunea cheltuieli cu instalarea de aparatură destinată respectivelor persoane pentru a putea urca în mijloacele de transport, pe scările instituţiilor publice şamd) şi multe altele.