* În 2020, Internetul va fi o reţea aproape omniprezentă, foarte ieftin de utilizat şi care va integra miliarde de echipamente individuale, arată un studiu realizat de Universitatea Elon şi fundatia Pew Internet *
Subiecţii intervievaţi - experţi în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, economie, sociologie şi politică - au avut de făcut o serie de previziuni legate de implicaţiile pe care le va avea Internetul, mulţi formulând adevărate semnale de alarmă. Apariţia maşinăriilor inteligente, dispariţia intimităţii, formarea unor grupuri culturale violente în afara reţelei sunt doar câteva astfel de avertismente. Concret, specialiştii citaţi de “SFera Online”, au fost invitaţi să descrie cum ar vedea ei evoluţiile desfăşurându-se în şapte domenii, descrise în tot atâtea scenarii.
Dezvoltarea unei reţele globale, ieftine
Subiecţii intervievaţi - experţi în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, economie, sociologie şi politică - au avut de făcut o serie de previziuni legate de implicaţiile pe care le va avea Internetul, mulţi formulând adevărate semnale de alarmă. Apariţia maşinăriilor inteligente, dispariţia intimităţii, formarea unor grupuri culturale violente în afara reţelei sunt doar câteva astfel de avertismente. Concret, specialiştii citaţi de “SFera Online”, au fost invitaţi să descrie cum ar vedea ei evoluţiile desfăşurându-se în şapte domenii, descrise în tot atâtea scenarii.
Dezvoltarea unei reţele globale, ieftine
Conform variantei avansate în primul scenariu, până în 2020 va fi perfectată interoperabilitatea reţelei mondiale, permiţând transferarea facilă a datelor, autentificarea şi tranzacţionarea. Comunicaţiile mobile, fără fir, vor fi la îndemâna oricui, oriunde pe glob, la costuri extrem de scăzute. Majoritatea celor care au fost de acord (56%), au formulat şi rezerve. Unii au sugerat că reglementări guvernamentale sau ale corporaţiilor ar putea limita anumite tipuri de acces în unele părţi ale lumii, altii îndoindu-se de finalizarea interoperabilităţii globale. Câţiva au remarcat că unele inovaţii tehnologice viitoare ar accelera şi rezolva multe probleme, care astăzi par insurmontabile.
Bob Metcalfe, fondator al 3Com şi inventatorul Ethernet, este de părere că în curând Internetul va ajunge dincolo de comunicaţiile personale şi că mult mai multe din cele 10 miliarde de noi microcircuite integrate anual (în diverse echipamente) se vor afla pe Internet. Oponenţii acestui scenariu au arătat că firmele se vor agăţa de vechile modele de afaceri şi vor încerca să-şi prelungească viaţa prin influenţarea parlamentarilor, astfel încât să treacă legi care să pună piedici concurenţei. Ross Rader, director de cercetare şi inovatii al Tucows Inc., spune că până în 2020 “furnizorii de comunicaţii vor reuşi balcanizarea reţelei globale existente, fracturând-o în multe curţi mici, împrejmuite, pe care le vor exploata spre propriul beneficiu financiar”.
Bob Metcalfe, fondator al 3Com şi inventatorul Ethernet, este de părere că în curând Internetul va ajunge dincolo de comunicaţiile personale şi că mult mai multe din cele 10 miliarde de noi microcircuite integrate anual (în diverse echipamente) se vor afla pe Internet. Oponenţii acestui scenariu au arătat că firmele se vor agăţa de vechile modele de afaceri şi vor încerca să-şi prelungească viaţa prin influenţarea parlamentarilor, astfel încât să treacă legi care să pună piedici concurenţei. Ross Rader, director de cercetare şi inovatii al Tucows Inc., spune că până în 2020 “furnizorii de comunicaţii vor reuşi balcanizarea reţelei globale existente, fracturând-o în multe curţi mici, împrejmuite, pe care le vor exploata spre propriul beneficiu financiar”.
Engleza, în ascensiune?
Al doilea scenariu descrie o lume nivelată de comunicaţiile în reţea, într-un singur spaţiu politic, economic şi social, în care oameni de pretutindeni se pot întâlni şi comunica verbal sau vizual, prin Internet. Engleza va fi atât de indispensabilă pentru comunicare, încât va înlocui unele limbi.
Lesne de observat, cei mai mulţi experţi (58%), ei înşişi vorbitori de limbă engleză, resping această idee. Mulţi observă că limba chineză va continua să crească în importanţă, în timp ce alţii sunt de părere că Internetul va evolua cel mai probabil într-o mare de microreţele în slujba unor microcomunităţi şi a limbilor lor. La această diversificare vor contribui mai mulţi factori, de la desemnarea de noi domenii Internet specifice, la extinderea reţelei în ţările care în prezent aproape că nu au acces la Internet.
Lesne de observat, cei mai mulţi experţi (58%), ei înşişi vorbitori de limbă engleză, resping această idee. Mulţi observă că limba chineză va continua să crească în importanţă, în timp ce alţii sunt de părere că Internetul va evolua cel mai probabil într-o mare de microreţele în slujba unor microcomunităţi şi a limbilor lor. La această diversificare vor contribui mai mulţi factori, de la desemnarea de noi domenii Internet specifice, la extinderea reţelei în ţările care în prezent aproape că nu au acces la Internet.
Tehnologia autonomă, o problemă
Conform unui nou scenariu, până în 2020, agenţi inteligenţi şi controlul distribuit vor reduce aportul uman direct într-o aşa măsură încât multe din activităţile-cheie, precum supravegherea, securitatea şi sistemele de urmărire, vor genera pericole şi dependenţe imposibil de recunoscut înainte de a fi prea târziu.
Cei care au dezaprobat scenariul (58%), au spus că oamenii care concep o tehnologie nu au probleme cu controlul acesteia, cu toate că unii dintre ei au admis că există un pericol în oamenii care controlează tehnologia. Cei care l-au aprobat au subliniat că sistemele create de om cresc în complexitate până în situaţii în care sunt extrem de dificil de înţeles. Ambele tabere au sugerat abordări prudente şi rezervarea unor mijloace de intervenţie în caz de nevoie. Unii au prezis producerea unei singularităţi tehnologice, definită ca punctul în care o inteligenţă artificială puternică sau amplificarea inteligenţei umane va schimba mediul într-o măsură aflată dincolo de puterea noastră de înţelegere sau prezicere.
Transparenţa, inamicul intimităţii
Cei care au dezaprobat scenariul (58%), au spus că oamenii care concep o tehnologie nu au probleme cu controlul acesteia, cu toate că unii dintre ei au admis că există un pericol în oamenii care controlează tehnologia. Cei care l-au aprobat au subliniat că sistemele create de om cresc în complexitate până în situaţii în care sunt extrem de dificil de înţeles. Ambele tabere au sugerat abordări prudente şi rezervarea unor mijloace de intervenţie în caz de nevoie. Unii au prezis producerea unei singularităţi tehnologice, definită ca punctul în care o inteligenţă artificială puternică sau amplificarea inteligenţei umane va schimba mediul într-o măsură aflată dincolo de puterea noastră de înţelegere sau prezicere.
Transparenţa, inamicul intimităţii
Conform unei alte ipoteze, pe măsură ce tehnologiile de detecţie, memorare şi comunicaţii devin mai ieftine, vieţile publice şi private ale indivizilor ajung tot mai transparente, la nivel mondial. Privind în perspectivă, aşa ceva va îmbunătăţi viaţa în 2020, timp în care beneficiile vor depăşi costurile. Nici această variantă n-a întrunit vreun consens, doar 46% dintre repondenţi fiind de acord.
Cei întrebaţi au opinat că oamenii vor păstra un oarecare nivel de intimitate, dar nu şi modul în care o vor face: prin lege, sau prin contract social. Toţi se aşteaptă ca guvernele şi corporaţiile să escaladeze monitorizarea şi să posede accesul la informaţii. Potentaţii vor avea cele mai mari beneficii din această ofertă crescândă de informaţii personale. Unii experţi au fost de părere că până în 2020, toţi nou-născuţii din ţările industriale vor fi implantaţi cu microcipuri.
Cei întrebaţi au opinat că oamenii vor păstra un oarecare nivel de intimitate, dar nu şi modul în care o vor face: prin lege, sau prin contract social. Toţi se aşteaptă ca guvernele şi corporaţiile să escaladeze monitorizarea şi să posede accesul la informaţii. Potentaţii vor avea cele mai mari beneficii din această ofertă crescândă de informaţii personale. Unii experţi au fost de părere că până în 2020, toţi nou-născuţii din ţările industriale vor fi implantaţi cu microcipuri.
“Casa pierzaniei”
Conform celui de-al cincilea scenariu, realitatea virtuală va permite creşterea productivităţii indivizilor din comunităţile tehnologice. Dar natura atractivă a lumilor RV va duce şi la grave probleme de dependenţă, ale unor oameni evadaţi în realităţi alternative.
Majoritatea specialiştilor (56%), aprobă faptul că realitatea virtuală va avea un impact puternic în societatea umană. Pe de alta parte, chiar şi cei care au dezaprobat scenariul sunt de părere că “rătăcirea” unor semeni în realitatea virtuală este o consecinţă probabilă, mai ales în condiţiile în care deja există nenumăraţi indivizi dependenţi de computer, Internet sau jocuri video.
Succes global
Conform celui de-al cincilea scenariu, realitatea virtuală va permite creşterea productivităţii indivizilor din comunităţile tehnologice. Dar natura atractivă a lumilor RV va duce şi la grave probleme de dependenţă, ale unor oameni evadaţi în realităţi alternative.
Majoritatea specialiştilor (56%), aprobă faptul că realitatea virtuală va avea un impact puternic în societatea umană. Pe de alta parte, chiar şi cei care au dezaprobat scenariul sunt de părere că “rătăcirea” unor semeni în realitatea virtuală este o consecinţă probabilă, mai ales în condiţiile în care deja există nenumăraţi indivizi dependenţi de computer, Internet sau jocuri video.
Succes global
Altă viziune are în vedere faptul că, până în 2020, libera circulaţie a informaţiei va şterge graniţele naţionale, înlocuite de oraşe-stat, grupări culturale de inspiraţie corporatistă şi/sau alte grupări umane reconfigurate divers din punct de vedere geografic şi unite de reţelele globale.
Experţii (52%), acceptă sporirea oportunităţilor individuale pentru succesul global, precum şi regruparea unor comunităţi pe diferite criterii independente de cele geografice sau naţionale. Dar ei sunt de părere că unele inechităţi vor continua să existe, mai ales în privinţa educaţiei tehnologice şi accesului în reţea. De asemenea, unele naţiuni şi corporaţii vor căuta să restrângă ceea ce indivizii pot să realizeze online.
Recrudescenţa terorismului
Ultima predictie a realizatorilor studiului avansează ideea că până în 2020, oamenii lăsaţi în urmă de accelerarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor vor forma un nou grup cultural de “refuznici ai tehnologiei”. Majoritatea vor trăi simplu, în căutarea unui leac pentru supraîncărcarea informaţională, dar alţii vor comite acte teroriste sau vor protesta violent contra tehnologiei. Îngrijorător e că 58% dintre repondenţi aprobă ipoteza.
Chiar dacă rezistenţa la efectele tehnologiei ar putea inspira acte de violenţă, cele mai ascuţite bătălii vor rămâne cele inspirate de idei religioase, politice şi economice. Cuvândul “ludit” este termenul descriptiv pentru oamenii care se tem, nu au încredere sau protestează faţă de progresul tehnologic. Refuznicii sunt cei care nu vor să participe la acţiunile aşteptate generic de la membrii grupului social din care fac parte.
Recrudescenţa terorismului
Ultima predictie a realizatorilor studiului avansează ideea că până în 2020, oamenii lăsaţi în urmă de accelerarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor vor forma un nou grup cultural de “refuznici ai tehnologiei”. Majoritatea vor trăi simplu, în căutarea unui leac pentru supraîncărcarea informaţională, dar alţii vor comite acte teroriste sau vor protesta violent contra tehnologiei. Îngrijorător e că 58% dintre repondenţi aprobă ipoteza.
Chiar dacă rezistenţa la efectele tehnologiei ar putea inspira acte de violenţă, cele mai ascuţite bătălii vor rămâne cele inspirate de idei religioase, politice şi economice. Cuvândul “ludit” este termenul descriptiv pentru oamenii care se tem, nu au încredere sau protestează faţă de progresul tehnologic. Refuznicii sunt cei care nu vor să participe la acţiunile aşteptate generic de la membrii grupului social din care fac parte.
Temeri pentru viitorul ”world wide web”
Unul dintre părinţii internetului, Sir Tim Berners-Lee, se teme pentru viitorul ”world wide web” din cauza tendinţei spre implementarea unor sisteme de urmărire a activităţii pe internet, informează BBC online. Sir Tim Berners-Lee a declarat că şi-ar schimba neîntârziat providerul de internet în cazul în care ar fi introdus un astfel de sistem. Această reacţie se produce în contextul controverselor din Marea Britanie privind acceptarea de către provideri a serviciilor oferite de compania Phorm - ce monitorizează activitatea pe internet a clienţilor companiilor furnizoare de acces online pentru a crea mesaje publicitare personalizate.
“Dacă voi căuta pe internet informaţii despre un anumit tip de cancer, nu vreau să mă trezesc că îmi este mărită prima de asigurare de viaţă pentru că cei de la compania de asigurări au aflat de căutarile mele pe internet şi se tem că m-aş fi îmbolnăvit de cancer”, declară Sir Tim Berners-Lee.
În replică, compania Phorm susţine că sistemul său de monitorizare a traficului pe internet oferă beneficii de securitate foarte importante, care îl vor avertiza pe user în cazul vizitării unor site-uri fantomă, create pentru a semăna cu site-uri ale unor bănci sau ale altor instituţii în scopul obţinerii datelor personale ale utilizatorilor pentru a fi folosite în fraudarea unor cărţi de credit. “Compania Phorm protejează caracterul privat al datelor de pe calculatorul utilizatorilor, iar programul nostru poate fi oprit în orice moment dorit de utilizator”, explică Kent Ertugrul, director executiv al Phorm.
Sir Tim Berners-Lee este un programator englez care a inventat World Wide Web în 1989 cu ajutorul unui alt programator, Robert Cailliau. Cei doi şi-au implementat invenţia în 1990, odată cu succesul primei comunicări între un calculator client şi un server via internet, la 25 decembrie.
