Evident, numărul sărbătorilor nu este atât de spectaculos ca în anotimpul călduros, cei mai mulţi optând, la vreme de iarnă, pentru câte-un sejur la ski sau pentru plimbări cu snow- mobilul. Spre deosebire de ţara noastră, unde tradiţiile au o anumită coloratură, alte naţii sunt înclinate mai degrabă spre amuzament, multă adrenalină, ori spre plimbări romantice pe canalele veneţiene.
Focuri ce alungă, spectaculos, frigul iernii
Faptul că scoţienii sunt recunoscuţi pentru simţul deosebit al identităţii, al valorilor şi al propriei istorii a dus la naşterea unor tradiţii şi obiceiuri unice în Marea Britanie. În Edinburgh, oraş ce se bucură de o aşezare deosebită (cu dealuri ce “se topesc” în mare), are loc în fiecare an celebrul Festival “Hogmanay”. Evenimentul este considerat drept una dintre cele mai frumoase serbări de trecere în Anul Nou şi se întinde de-a lungul a patru zile, răstimp în care localnicii şi vizitatorii participă împreună la procesiuni cu torţe aprinse. Nu lipsesc concertele de muzică clasică în aer liber, spectacole de teatru şi dans şi manifestări sportive în prima zi din Anul Nou. În noaptea noului an, în centrul oraşului are loc o mare petrecere marcată de un spectacol de artificii pe cele şapte dealuri ale oraşului.
Relativ aproape, în Insulele Shetland, se organizează în fiecare an, în mijlocul iernii, Festivalul Focului (Up Helly-Aa), gândit ca un tribut adus vikingilor. În cadrul evenimentului are loc o procesiune la care participă o mie de bărbaţi costumaţi în războinici şi femei. În final, o replică a unui vas de luptă viking este ars pe apă.
Japonia oscilează între tradiţie şi exhibiţionism
“Seijin No Hi” se celebrează în a doua zi de luni a lunii ianuarie, atunci fiind sărbătoriţi cei care au împlinit sau vor împlini vârsta de 20 de ani între data de 2 aprilie a anului precedent şi 1 aprilie a anului în curs. “Seijin no hi” este considerată sărbătoare naţională şi au loc ceremonii speciale - seijin-shiki - sponsorizate de Guvern şi de instituţii.Tinerii majori din întreaga Japonie se îmbracă în haine de sărbătoare şi mulţi dintre ei se îndreaptă spre temple, unde duc ofrande zeilor şi se roagă pentru o viaţă plină de succese, înainte de a participa la ceremoniile organizate în cinstea lor. Obiceiul de a sărbători majoratul a fost preluat din China în secolul al VI-lea, simbolul festivalului constituindu-l pălăriile speciale, care nu se mai pot vedea acum decât în unele muzee.
Tot în Japonia se organizează o manifestare la antipodul celei precedente - “Festivalul în pielea goală”, altfel spus, Hadakamatsuri. După cum se poate constata din numele festivalului, în cadrul acestuia participanţii nu se obosesc să se acopere prea mult. Chiar dacă rareori veţi întâlni la festival persoane dezbrăcate complet, majoritatea oamenilor vor purta strictul necesar. Fie că e vara, fie că e iarna, astfel de festivaluri au loc tot timpul în Japonia, iar cine are norocul de a întâlni un om complet dezbrăcat ar face bine să îl atingă, pentru că se spune că îi aduce noroc şi fericire.
Bătaie între cămile şi… cu portocale
Campionatul de lupte între cămile se organizează în luna ianuarie în Selcuk, Turcia. Lupta presupune ca două cămile să se ciocnească cap în cap până când una dintre ele renunţă sau este învinsă. De obicei, cămila care pierde o ia la fugă printre spectatori, generând panică.
O lună mai târziu, numai că în Ivrea, Italia, se organizează Festivalul portocalelor. În fiecare an, rezidenţii pun în scenă o bătălie în costume medievale, fiind înarmaţi doar cu portocale. Sunt formate nouă echipe de aruncători cu portocale, care se luptă pentru victorie, participanţii fiind hrăniţi cu boabe de fasole pentru a avea suficientă energie.
Fieste culinare
Noaptea ridichilor (Noche de Ribanos) se celebrează pe 23 decembrie în Oaxaca, Mexic. În secolul al XVI‑lea, după ce ridichile au fost aduse pe continentul american, comercianţii de legume obişnuiau să le sculpteze pentru a atrage cât mai mulţi clienţi. Începând cu anul 1897, obiceiul a fost sărbătorit în cadrul unui festival anual, cei mai buni sculptori primind premii în bani.
Revenind în Europa, întâlnim un festival ce începe toamna şi îşi pune punct final în decembrie. În Alba, Italia, are loc Festivalul Trufelor Albe, ce reprezintă, aşa după cum îl descrie unul din concurenţii şi experţi în domeniu, "esenţa pământului şi inima a ceea ce înseamnă să fii conectat cu moştenirea Italiei". În fiecare an, cei mai mari maeştri în prepararea trufelor îşi dau întâlnire în localitatea Alba, spre deliciul localnicilor şi nu numai.
Dacă e februarie, e carnaval la Veneţia
Dacă e februarie, e carnaval la Veneţia
Din 1436 şi până astăzi, cu o întrerupere de aproape 200 de ani (între 1797 şi 1980), Carnavalul de la Veneţia rămâne una dintre cele mai importante şi aşteptate manifestări culturale, artistice din lume. Evenimentul reprezintă ocazia perfectă pentru a fi „altcineva” chiar şi pentru o seară, pentru a te „teleporta” în lumea magică a măştilor, pentru a trece cu gondola pe sub celebrele poduri, în timp ce te săruţi cu persoana iubită. În 2010, în perioada 5 – 16 februarie, Veneţia va căpăta un aspect de poveste, îndrăgostiţii având ocazia să celebreze într-un teritoriu magic şi carnavalul şi Valentine’s Day. Care a fost de fapt ideea de la care s-a născut această sărbătoare? Termenul de „carnaval” are origini latine şi înseamnă „rămas bun cărnii”, sugerând începerea postului unei mari sărbători. Ideea de mască se pare că le aparţine nobililor veneţieni din secolul al XV-lea, care au vrut să le demonstreze săracilor (care aveau şi ei dreptul de a participa la carnaval) că oamenii sunt egali.